România, criticată din cauză că nu a închis granițele și aeroporturile/ Cum stau restul țărilor din regiune
Un model începe să apară în partea centrală, sudică și estică a Europei, unde acele țări – precum Albania, Bulgaria, Georgia, Ungaria și Slovacia – care au instituit controale stricte asupra circulației au reușit să păstreze numărul de infecții cu coronavirus la minimum, în timp ce cei care au fost mai relaxați văd cum cifrele urcă la niveluri alarmante, scrie Emerging Europe, citată de Rador.
România, al cărei blocaj nu este atât de strict cum ar trebui să fie – granițele țării și unele aeroporturi rămân deschise – este acum cel mai grav afectată de pandemia de coronavirus în Europa emergentă, cel puțin în ceea ce privește numărul de decese, care a urcat în weekend până la 162. Numărul total de cazuri în țară este de 4.057.
Numărul de decese este considerabil mai mare decât în următoarea țară cel mai rău afectată, Polonia, unde 96 de persoane au decedat (dintr-un număr total de 4.201 de cazuri) și subliniază faptul că sistemul de sănătate al României – cu fisuri în cele mai bune perioade – se luptă pentru a face față.
Măcinate de corupție, prost gestionate și cu lipsă de medici, spitalele din România contribuie ele însele la numărul de decese, după cum a subliniat Radu Dumitrescu, politolog la Universitatea din București, în acest articol de opinie pe care l-am publicat în weekend.
Cehia continuă să aibă cel mai mare număr de cazuri confirmate de Covid-19 în Europa emergentă, cu 4.591. Cu toate acestea, sistemul de sănătate, recunoscut pe scară largă ca fiind cel mai bun din regiune, a reușit până acum să mențină decesele cauzate de virus la 72.
Numărul persoanelor infectate începe să crească brusc în Belarus, singura țară din Europa care nu a luat până acum nicio măsură reală pentru a introduce distanțarea socială și al cărui președinte, Aleksander Lukashenko, a minimalizat în mod repetat amenințarea reprezentată de virus . Există acum peste 700 de cazuri de coronavirus în țară, inclusiv 13 decese.
La celălalt capăt se află Georgia, unde măsurile de blocaj strict și închiderea completă a frontierelor țării – implementate rapid – au reușit până acum să mențină numărul celor infectați cu coronavirus la doar 188, cea mai scăzută cifră din țările din regiune.
Bulgaria (541 de cazuri; 21 de decese) are unele dintre cele mai dificile proceduri de carantină din orice parte a lumii, majorității locuitorilor fiindu-le interzis să părăsească orașul sau satul de reședință. Slovacia (534 de cazuri; doar un singur deces) și Albania (377 de cazuri; 21 de decese) beneficiază de asemenea de instituirea timpurie a unor politici dure de blocaj.
Unele guverne folosesc criza Covid-19 ca acoperire pentru a-și întări puterea. La 30 martie, parlamentul Ungariei a adoptat o lege draconică de urgență, care permite premierului Viktor Orbán să suspende legile, să ocolească parlamentul și să adopte decrete pe bază nelimitată.
În mod îngrijorător, jurnaliștii și alții care îl critică pe Orbán pot fi acuzați că au răspândit „fapte false” și „fapte denaturate” și trimiși în închisoare timp de cinci ani. Aceasta este o nesocotire a standardelor în domeniul drepturilor omului și a principiilor democratice de bază din tratatele Uniunii Europene, toate în numele combaterii coronavirusului”, spune Hugh Williamson, directorul pentru Europa și Asia Centrală (Human Rights Watch) de la Human Rights Watch, Hugh Williamson.
Cu măsuri stricte de carantină în vigoare de la mijlocul lunii martie, Ungaria a redus cazurile până la 744, cu 28 de decese. Cu toate acestea, unul dintre primele acte ale guvernului ungar după adoptarea stării de urgență a fost să prezinte o legislație care face imposibil ca persoanele transgenice să își schimbe legal sexul.
Nu e clar când parlamentul ar putea dezbate și vota proiectul de lege și nici cum ar putea ajuta asta la combaterea răspândirii coronavirusului.
Unii medici unguri se tem că numărul cazurilor este redus doar pentru că guvernul a testat puțini oameni. Funcționarii au efectuat mai puțin de 23.000 de teste, între cele mai puține, ca procentaj din populația națională, din Uniunea Europeană.
Domnul Williamson indică, de asemenea, Azerbaidjanul ca exemplu de guvernare care ia măsuri pentru consolidarea puterii sub pretextul de a trata virusul. „În martie, liderul de opoziție, Tofig Yagublu, a fost arestat sub acuzații dubioase de huliganism, la scurt timp după ce președintele țării a declarat că va acuza membrii opoziției, folosind măsuri destinate să combată coronavirusul”, spune Williamson.
Azerbaidjan are în prezent 647 de cazuri de virus, iar șapte persoane au murit.
În Polonia, există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la insistența guvernului de a organiza alegeri prezidențiale pe 10 mai. La 6 aprilie, parlamentarii polonezi au respins o propunere din partea partidului Dreptate și Justiție (PiS) de guvernare pentru organizarea alegerilor prin vot poștal, crescând incertitudinea că votul poate avea loc cât pandemia de coronavirus persistă.
Parlamentul a declarat că 228 de parlamentari s-au opus includerii planului de vot poștal în agenda legislativă, iar 228 au fost în favoarea acestuia, în timp ce trei s-au abținut și unul nu a votat.
Rezultatul strâns a însemnat că moțiunea PiS a fost respinsă. Votul sugerează o fisură emergentă în alianța de guvernare conservatoare condusă de PiS, care guvernează Polonia din 2015.
Luni, viceprim-ministrul polonez Jarosław Gowin, care conduce un partid mai mic al alianței, Accord, și-a dat demisia pentru problema alegerilor. Gowin a propus amânarea alegerilor.
Ca parte a planului lui Gowin, mandatul actualului președinte, Andrzej Duda, ar fi prelungit cu doi ani, dar nu va mai putea fi reales în 2022.
Sursa: Emerging Europe/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia
Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Ciprian Petcut