October 22, 2024

Un clujean, un bucureştean şi un timişorean vor să-şi cumpere un apartament. Cine plăteşte mai mult?

Municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, în trimestrul al patrulea capitala, în ceea ce priveşte preţurile medii ale apartamentelor; se arată într-o analiză a imobiliare.ro şi a platformei specializate Analize Imobiliare scrie ClujMedia.

panorama cluj napoca

La nivelul Capitalei şi a celorlalte şapte mari regiuni de dezvoltare ale ţării, preţurile solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare au cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimul an.

Cu trei excepţii, locuinţele s-au scumpit în majoritatea oraşelor analizate. Cele mai semnificative rate anuale de creştere, de peste 10%, au fost consemnate în Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, în vreme ce ieftiniri au avut loc doar în Sibiu, Reşiţa şi Focşani.

Clasamentul naţional al celor mai scumpe apartamente este condus de Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, la polul opus regăsindu-se oraşe precum Reşiţa, Târgovişte, Zalău şi Satu Mare.

Raportul pe anul trecut, arată cam aşa: “În 2015, tonul în rezidenţial a fost dat din Ardeal şi Banat. După ce a fost devansată de Cluj-Napoca, Capitala se situează anul acesta pe locul al doilea în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, o premieră în România. Bucureştiul nu conduce nici topul celor mai mari creşteri de preţ, fiind depăşit de Cluj-Napoca şi Timişoara”, a declarat directorul general imobiliare.ro, Adrian Erimescu.

În ceea ce priveşte volumul ofertei, în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost scoase la vânzare, în perioada ianuarie-noiembrie 2015, un număr de 35.338 de apartamente (proprietăţi unice), în scădere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut, când pe piaţă erau disponibile 40.095 de imobile.

Cele mai mari scumpiri în Bucureşti au avut loc în zona de centru-nord, respectiv în cartierele Kiseleff-Aviatorilor (14,5%) şi Herăstrău-Nordului (14,4%), acestea fiind urmate de Cotroceni (13%), inclus în perimetrul ultracentral. La polul opus, proprietarii din zona Parcului Carol (Cantemir-Mărăşeşti) şi-au redus pretenţiile cu 1,4% în decurs de 12 luni. Pe de altă parte, în 13 Septembrie-Panduri şi Băneasa au fost consemnate cele mai mici creşteri de preţ, de 3,3%, respectiv, 3,7%.

Cluj-Napoca se situează pe primul loc atât în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, surclasând Capitala, cât şi în topul celor mai mari scumpiri consemnate la 12 luni. Pretenţiile vânzătorilor din oraşul de pe Someş s-au majorat cu 13,6% în ultimul an, de la 978 de euro pe metru pătrat util în 2014, la 1.111 euro pe metru pătrat în 2015.

Faţă de aprilie 2008, când a fost atins vârful preţurilor pe piaţa clujeană, respectiv o medie de 1.551 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală este cu circa 28% mai mică. La sfârşitul lunii trecute, Indicele imobiliare.ro consemna o valoare medie de 1.156 de euro pe metru pătrat pentru apartamentele vechi, cu 14,9% mai mult decât în perioada similară din 2014.

Pe de altă parte, apartamentele noi costau 1.089 de euro pe metru pătrat, cu 8,9% mai mult decât la începutul iernii trecute.

În ceea ce priveşte împărţirea cererii pe tipuri de apartamente, cei mai mulţi clujeni (46%, în creştere de la 43% anul trecut) sunt interesaţi de achiziţia unei locuinţe cu două camere. Pe locul al doilea în topul preferinţelor se situează unităţile locative tricamerale, cu o pondere de 28% din total (faţă de 31% în 2014), urmate de garsoniere, cu 17% (la fel ca anul trecut), şi, în cele din urmă, de apartamentele cu patru camere, a căror cotă s-a menţinut la 9%.

În tandem cu tendinţa generală de scumpire a locuinţelor, în Cluj-Napoca poate fi observat şi un trend de creştere a puterii de cumpărare, după cum reiese din schimbările survenite în distribuţia cererii pe segmente de preţ. Astfel, 28% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de locuinţe de până la 40.000 de euro, în scădere de la 34% în urmă cu un an; 27% dintre clienţi ar dispune de un buget de 40.000-60.000 de euro (faţă de 33% în 2014), în vreme ce 25% dintre clienţi ar plăti între 60.000 şi 80.000 de euro (faţă de 19% în 2014). De o sumă de 80.000-100.000 de euro ar dispune 9% dintre clujeni (faţă de 6% anul trecut), în timp ce 11% ar putea depăşi pragul de 100.000 de euro (în creştere de la circa 8% anul trecut).

La nivelul Capitalei şi a celorlalte şapte mari regiuni de dezvoltare ale ţării, preţurile solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare au cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimul an.

Cu trei excepţii, locuinţele s-au scumpit în majoritatea oraşelor analizate. Cele mai semnificative rate anuale de creştere, de peste 10%, au fost consemnate în Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, în vreme ce ieftiniri au avut loc doar în Sibiu, Reşiţa şi Focşani.

Clasamentul naţional al celor mai scumpe apartamente este condus de Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, la polul opus regăsindu-se oraşe precum Reşiţa, Târgovişte, Zalău şi Satu Mare.

Raportul pe anul trecut, arată cam aşa: “În 2015, tonul în rezidenţial a fost dat din Ardeal şi Banat. După ce a fost devansată de Cluj-Napoca, Capitala se situează anul acesta pe locul al doilea în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, o premieră în România. Bucureştiul nu conduce nici topul celor mai mari creşteri de preţ, fiind depăşit de Cluj-Napoca şi Timişoara”, a declarat directorul general imobiliare.ro, Adrian Erimescu.

În ceea ce priveşte volumul ofertei, în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost scoase la vânzare, în perioada ianuarie-noiembrie 2015, un număr de 35.338 de apartamente (proprietăţi unice), în scădere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut, când pe piaţă erau disponibile 40.095 de imobile.

Cele mai mari scumpiri în Bucureşti au avut loc în zona de centru-nord, respectiv în cartierele Kiseleff-Aviatorilor (14,5%) şi Herăstrău-Nordului (14,4%), acestea fiind urmate de Cotroceni (13%), inclus în perimetrul ultracentral. La polul opus, proprietarii din zona Parcului Carol (Cantemir-Mărăşeşti) şi-au redus pretenţiile cu 1,4% în decurs de 12 luni. Pe de altă parte, în 13 Septembrie-Panduri şi Băneasa au fost consemnate cele mai mici creşteri de preţ, de 3,3%, respectiv, 3,7%.

Cluj-Napoca se situează pe primul loc atât în clasamentul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente, surclasând Capitala, cât şi în topul celor mai mari scumpiri consemnate la 12 luni. Pretenţiile vânzătorilor din oraşul de pe Someş s-au majorat cu 13,6% în ultimul an, de la 978 de euro pe metru pătrat util în 2014, la 1.111 euro pe metru pătrat în 2015.

Faţă de aprilie 2008, când a fost atins vârful preţurilor pe piaţa clujeană, respectiv o medie de 1.551 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală este cu circa 28% mai mică. La sfârşitul lunii trecute, Indicele imobiliare.ro consemna o valoare medie de 1.156 de euro pe metru pătrat pentru apartamentele vechi, cu 14,9% mai mult decât în perioada similară din 2014.

Pe de altă parte, apartamentele noi costau 1.089 de euro pe metru pătrat, cu 8,9% mai mult decât la începutul iernii trecute.

În ceea ce priveşte împărţirea cererii pe tipuri de apartamente, cei mai mulţi clujeni (46%, în creştere de la 43% anul trecut) sunt interesaţi de achiziţia unei locuinţe cu două camere. Pe locul al doilea în topul preferinţelor se situează unităţile locative tricamerale, cu o pondere de 28% din total (faţă de 31% în 2014), urmate de garsoniere, cu 17% (la fel ca anul trecut), şi, în cele din urmă, de apartamentele cu patru camere, a căror cotă s-a menţinut la 9%.

În tandem cu tendinţa generală de scumpire a locuinţelor, în Cluj-Napoca poate fi observat şi un trend de creştere a puterii de cumpărare, după cum reiese din schimbările survenite în distribuţia cererii pe segmente de preţ. Astfel, 28% dintre potenţialii cumpărători sunt interesaţi de locuinţe de până la 40.000 de euro, în scădere de la 34% în urmă cu un an; 27% dintre clienţi ar dispune de un buget de 40.000-60.000 de euro (faţă de 33% în 2014), în vreme ce 25% dintre clienţi ar plăti între 60.000 şi 80.000 de euro (faţă de 19% în 2014). De o sumă de 80.000-100.000 de euro ar dispune 9% dintre clujeni (faţă de 6% anul trecut), în timp ce 11% ar putea depăşi pragul de 100.000 de euro (în creştere de la circa 8% anul trecut).

Preluare: ClujMedia.ro