HARTA INTERACTIVĂ a candidaților la alegerile locale din iunie 2024. Află rapid lista completă din județul tău

Conform sursei citate, pentru alegerile din 9 iunie 2024 s-au înscris 207.390 de candidați, din partea unui număr de 131 de partide și alianțe, respectiv 107 de partide, respectiv candidați independenți.

Numărul total de candidaturi este mai mic cu aproape 20% față de alegerile locale din 2020, când au fost 256.038 candidaturi, precum și față de alegerile din 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi.

Cei mai mulți candidați pe listele unei alianțe sunt din partea Alianței Dreapta Unită (USR, PMP și Forța Dreptei).

În schimb – deși PSD și PNL formează o alianță în Parlament și Guvern – datele arată că social-democrații și liberalii au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidați s-au înscris sub Alianța electorală PSD+PNL, în 7 județe și Municipiul București, unde s-au depus 215 candidaturi.

Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 52.048, PNL – 51.373, AUR – 33.729, USR – 13.328 și PMP – 10.014. UDMR are 8.147 candidați.

De asemenea, au fost depuse 1.118 candidaturi independente. Dintre acestea, cele mai multe se regăsesc în județele Mureș, Suceava, Harghita, Timiș sau Argeș.

Cei mai puțini independenți s-au înregistrat în Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Tulcea și Galați.

Harta Interactivă a candidaților la CJ, CL, consilii și primării. Folosiți bara de scroll pentru a vedea cadrul integral.

Expert Forum mai arată faptul că, atunci când vine vorba despre funcția de primar, competiția cea mai mare este în Baia Mare, unde sunt 16 candidați pe loc, dar și la Constanța unde sunt 14 candidați.

În Voluntari și Craiova sunt câte 12 candidați, iar la Lugoj, Piatra Neamț și Galați câte 11.

Cel mai frecvent număr de competitori este de 3 și 4. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2.

Și la consilii județene, competiția cea mai mare se regăsește la Maramureș. Cei mai puțini contracandidați sunt la Dâmbovița, adică 4.

Analiza realizată de Expert Forum mai arată că procentul de candidate rămâne relativ scăzut, de 24%, chiar dacă este în creștere cu aproape 2 procente față de anul 2020, dar și față de 2016, când 21% dintre candidați au fost femei.

Ca și în cazul anului 2020, cea mai mică proporție de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare este la municipii și în București, cam o treime. La nivel de funcții județene s-au înregistrat 27% femei.

Pe tipuri de funcții, cele mai puține candidate sunt la poziția de primar și președinte al consiliului județean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) și la consilii județene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidați sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidați (2/9).

La partidele care se află în top 10 ca număr de candidaturi depuse, cele mai multe femei proporțional cu numărul total de candidați ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), Pro România (30%), PUSL și Forța Dreptei, cu câteva 28%.

PSD are 22% femei candidați, iar PNL 21%.

La AUR candidatele reprezintă 26%, iar la USR și PMP câte 27%. La REPER 33% dintre candidați sunt femei, iar la UDMR acestea reprezintă 25%. Aproape 17% dintre candidații independenți sunt femei.