BNR a decis: Bancnota de 20 lei cu chipul unei FEMEI!

In urma demersurilor campaniei nationale FEMEI PE BANCNOTE si a scrisorii deschise trimise de Janina Nectara Constantin, initiatoarea campaniei, Guvernatorului Mugur Isarescu, Banca Nationala a Romaniei a luat decizia de a ilustra prima femeie pe o bancnota nationala.

Demersul national a fost susținut de cele mai prestigioase instituții educaționale precum: Universitatea POLITEHNICA București; Universitatea de Medicină și Farmacie CAROL DAVILA; Universitatea de Arhitectură și Urbanism ION MINCU; Universitatea de Educație Fizică și Sport București; Universitatea Națională de Muzică București; Facultatea de Geologie a Universității București; Facultatea de Chimie a Universității București; Facultatea de Istorie a Universității București.

In campanie, peste 20.000 de romani si-au votat personalitatile istorice preferate.

“Traim un moment istoric. Este pentru prima data in 150 de ani de la nastere leului romanesc cand o femeie remarcabila este onorata in mod oficial pe o bancnota de larga curculatie.

ultumesc voluntarilor care au lucrat cu generozitate in aceasta campanie, multumesc artiștilor tinerei generații si tuturor personalităților publice implicate, jurnaliștilor și realizatorilor de televiziune care au promovat campania FEMEI PE BANCNOTE, si nu in ultimul rand Guvernatorului BNR pentru ca a inteles ca Romania are alaturi de bărbați si femei remarcabile carora trebuie sa li se recunoască meritele. Impreuna, am scris istorie in Romania”, a declarat Janina Nectara Constantin.

BANCNOTA de 20 lei va avea chipul ECATERINEI TEODOROIU!

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist.

După izbucnirea Primului Război Mondial, Ecaterina s-a transferat la Târgu Jiu, la cohorta „Domnul Tudor”. După intrarea țării sale în război, a activat ca asistentă medicală pe front, urmând Regimentul 18, în care lupta fratele ei, Nicolae, chiar în zonele natale din Gorj. După moartea lui Nicolae, căzut pe front, din dorința de a-și răzbuna familia distrusă, Ecaterina a hotărât să lupte activ și a cerut permisiunea comandantului Diviziei 2 să fie transferată într-o unitate de combatanți.^[1]

În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Armata I Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. A fost luată prizonieră, dusă fiind la Cărbunești.^[2] De acolo, a evadat folosind un revolver ascuns pentru a-l împușca pe soldatul ce îi păzea pe ea și pe comandantul plutonului ei, fiind rănită ușor la picior în timp ce fugea.^[2] Revenită la unitatea sa, a continuat luptele în zona orașului Filiași și a fost din nou rănită,^[3] de această dată mai grav, suferind fracturi ale tibiei și femurului stângi. În timp ce se afla în spital, armata română s-a retras în Moldova, și ea a fost mutată pe rând în spitalele din Craiova, București și în cele din urmă, Iași.^[2]

Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească” de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea militară” clasa a II-a.^[1] A fost vizitată personal de regina Maria care i-a conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent. Întâlnirile sale cu familia regală au fost puternic mediatizate.^[4]

A revenit pe front în vara lui 1917. La 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa pozițiile în tranșeele de pe Dealul Secului în zona localității Muncelu. În seara zilei de 22 august, în cursul unui atac declanșat de Regimentul 40 Rezervă german și respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în cap^[5] (conform unei versiuni) sau în piept^[6] (conform altei versiuni), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.

^(WIKIPEDIA)