Cluj, Timiş şi Bucureşti sunt polii de dezvoltare ai ţării, unde puterea de cumpărare este cu cel puţin 20% peste media națională. Vezi “clasamentul” pe judete!

Compania de cercetare de piață GFK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. La nivel național, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016.

Cluj, Timiş şi Bucureşti sunt polii de dezvoltare ai ţării, unde puterea de cumpărare este cu cel puţin 20% peste media națională.

Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Mehedinţi sunt pe aproape.

Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională e completat de Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş. Judeţele aproape de media pe ţară includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad.

Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov).

ot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, iar Alba Iulia este lider absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

Braşovul s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi business service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai.

Acesta deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. În 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

Sibiu a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto, Continental, şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.

Cluj, Timiş şi Ilfov – Bucureşti sunt polii de dezvoltare ai ţării, unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de “difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

Motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi sunt industria componentelor auto, IT şi business service. Un alt factor important este infrastructura de transport.