November 22, 2024

Clujul, in “Top 5” la infractiuni de natura silvica. Vezi Raportul Greenpeace Romania!

În România, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic începând cu secolul al XX-lea, ajungând azi la doar 29,36%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de 43% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 45%, avertizează Greenpeace.

La nivelul anului 2018 au fost identificate în total 11.419 de cazuri de tăieri ilegale – o medie de 32 de cazuri/zi – în scădere, totuși, cu 5,8 % față de anul anterior.

Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat, la fel ca în anii anteriori, în județul Mureș (1.186 de cazuri), reprezentând 10% din totalul cazurilor, urmat de județele Sălaj (1.055 de cazuri – 9%), respectiv Argeș (649 de cazuri, 6 % din numărul total de cazuri înregistrate în anul 2018).

În județul Cluj, locul 5 la acest capitol, au fost semnalate 510 de tăieri ilegale.

În ceea ce privește volumul masei lemnoase recoltate ilegal, Clujul este din nou în top, tot pe locul 5, cu nu mai puțin de 6.836 metri cub de lemne tăiate fraudulos. Mai departe, cazurile cu valoarea cea mai mare a prejudiciului s-au înregistrat în județele Maramureș (15.216.619 lei), Cluj (4.350.496 lei – locul 2) și Neamț (1.372.563,737 lei), reprezentând aproape o treime (30,79%) din totalul prejudiciului înregistrat la nivel național, în anul 2018.

Din totalul de 5.614 de apeluri la 112 pentru verificarea transporturilor de material lemnos, 204 au venit din județul Cluj, din nou locul 5 pe țară.

Însă, cel mai grav și rușinos pentru clujeni, dacă la nivel național s-au înregistrat 8.633 de infracțiuni de natură silvică – cu 2% mai mult față de anul 2017 – cele mai multe au fost înregistrate în județul lor: 587!

Maramureș (524) și Argeș (509) sunt județele care completează „podiumul”, cele trei însumând 18,76% din totalul infracțiunilor silvice constatate.

Cercetarea a fost efectuată de Greenpeace România în perioada mai–septembrie 2019 și se referă la datele statistice valabile pentru anul 2018. Instituțiile respondente sunt Ministerul Apelor și Pădurilor, Gărzile Forestiere, Poliția, Jandarmeria, respectiv Serviciul de Telecomunicații Speciale.