Deputaţii au adoptat Legea Dării în plată
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri legea dării în plată cu o majoritate de 207 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere.
Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro. De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.
Legea, aflată deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.
Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat în plenul Camerei Deputaţilor că legea dării în plată nu a fost gândită ca o lege împotriva sistemului bancar, afirmând că proiectul îşi propune „să aducă un echilibru între clienţi şi bancă”.
El a susţinut că cei care sunt în nevoie nu sunt doar oameni din categori defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti ratele la bancă.
Iniţiatorul legi dării în plată a mai spus că prin reexaminarea legii Parlamentul a dispus modificarea actului normativ în acord cu observaţiile preşedintelui, a stabilit un plafon de 250.000 de euro, a scos de sub incidenţa legii programul Prima Casă şi a stipulat că legea dării în plată se aplică şi celor aflaţi în proces de executare silită.
Principalele 3 puncte de disensiune intre initiatorii legii si contestatarii acesteia:
- 1. Daca sa existe un plafon pana la care legea se va aplica si daca da, care sa fie acela. In final, legea se va aplica doar pentru creditele mai mici de 250.000 de euro. .
- 2.Daca legea sa se aplice retroactiv, inclusiv la cei care au fost deja executati silit sau in curs de executare silita. In final, s-a decis ca darea in plata sa se aplice si celor aflati in executare silita si celor la care executarea silita s-a incheiat.
- 3. Daca legea sa se aplice doar pentru creditele avand ca destinatie locuinte sau pentru orice fel de credite garantate cu ipoteca. In final, legea se va aplica doar in cazul in care creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă
Reamintim ca impotriva formei initiale a legii darii in plata nu au fost doar bancherii ( y compris BNR) ci si Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana, agentiile de rating, Consiliul Investitorilor Straini, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (pana si- intr-un registru aproape comic- Asociatia “Salvati Copiii”), in vreme ce parlamentarii, organizatiile de sprijin a consumatorilor si o buna parte dintre cei care imprumutati in valuta (in special in chf) au sprijinit acest demers legislativ.
Mai spunem ca practica mondiala in materie de “datio in solutum” este subtire, dar majoritatea tarilor in care o asemenea lege este in vigoare, cel care ia un imprumut de la banca spune din start daca ia in calcul darea in plata- caz in care dobanda bancii este mai ridicata.
