Planul consilierului județean PSD Alexandru Cordoș, candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, pentru a susține sănătatea în mediul rural (P)

Planul consilierului județean PSD Alexandru Cordoș, candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj pentru a susține sănătatea în mediul rural: cabinete cu medici de familie în fiecare UAT, locuințe pentru personalul din servicii publice, centre de zi pentru vârstnici , îngrijire la domiciliu și un centru județean de îngrijiri paliative.

Planul consilierului județean PSD Alexandru Cordoș, candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj pentru a susține sănătatea în mediul rural: cabinete cu medici de familie în fiecare UAT, locuințe pentru personalul din servicii publice, centre de zi pentru vârstnici , îngrijire la domiciliu și un centru județean de îngrijiri paliative.

– Domnule Alexandru Cordoș, după cum am văzut de pe rețelele de socializare, ați mers mult în județ în ultimele luni. Sunteți candidatul PSD pentru președinția Consiliului Județean Cluj. Au vreo șansă locuitorii din rural la servicii medicale de calitate?
– În paralel cu depopularea satelor, constatăm într-adevăr o îmbătrânire a populației, iar dacă nu acționăm din timp vom ajunge să avem probleme mari legate de acest subiect. Bătrânii vor fi singuri la sate, copii fiind plecați la muncă în orașe sau în străinătate.
Trebuie să întărim infrastructura medicală din mediul rural!
Asta înseamnă în primul rând să avem spații destinate cabinetelor medicale, cu dotările aferente. De la Consiliul Județean, putem să ghidăm primarii din comune să acceseze fonduri europene pentru construirea și/sau dotarea unor astfel de spații; bani sunt, trebuie doar accesați!
În al doilea rând, trebuie să avem cadre medicale care să fie dispuse să meargă să lucreze în mediul rural – și aici mă refer la medicii de familie și apoi la personalul auxiliar. De la nivel de județ, noi am gândit un program de locuire: adică să avem în fiecare UAT o serie de spații locative care să poată fi acordate personalului specializat din serviciile publice, cu o chirie modică (de ex. cadrelor din învățământ, cadrelor medicale, polițiștilor), scutindu-i de navetă și încurajându-i astfel să ocupe un post la sat. Astfel, putem să oferim zilnic servicii medicale. Nu îi poți spune omului „astăzi nu ai voie să te îmbolnăvești, că doctorul mai are program abia peste două zile”. Asta este o altă problemă importantă pe care trebuie să o rezolvăm!
Avem iarăși o discuție legată de farmacii – ar trebui să existe minimum câte o farmacie în fiecare comună! De la nivel județean vom sprijini fiecare primărie să atragă lanțuri de farmacii mai aproape de locuitorii fiecărei comunități.

– Cum salvăm bătrânii de la sate de la nefericire?
– Asta e o întrebare foarte grea! Sociologic vorbind, în momentul în care a început migrația tinerilor spre oraș, a început să se distrugă încet și familia; avem mulți oameni peste 65 de ani care au copiii plecați și ei sunt singuri – mulți și văduvi. Poate că mai au rude rămase în sat, dar puține. Bătrânii suferă cel mai mult de singurătate, și asta ajunge să îi afecteze și fizic. Trebuie cumva să le redăm sentimentul de utilitate: mulți cred că dacă au ajuns neputincioși, nu mai trebuiesc nimănui și nu mai au motivația nici să meargă la medic din timp, nici să își ia medicamentele și așa mai departe.
Cunoscând această realitate dură, noi ne-am gândit că ar ajuta mult la ameliorarea situației dacă ar exista centre de zi în fiecare comună, unde oamenii să meargă și să poată face tot felul de activități, să găsească pe cineva cu care să povestească și care să îi asculte, să îi îndrume spre medici dacă au probleme, să îi ajute să ia legătura cu nepoții sau copiii, prin medii care suportă și apeluri video, să participe la spectacole, să se bucure cum se cuvine de bătrânețe. Cu alte cuvinte – să aibă din nou viață socială și să se simtă utili. Sunt uimit de fiecare dată când merg la târgurile săptămânale din sate: este o efervescență de nedescris, este un eveniment care scoate satul din rutină; au n-au treabă în mod special, bătrânii își pun haine de sărbătoare, ies din casă și merg să vadă ce mai e prin târg, se mai întâlnesc cu câte un vecin, un prieten, mai vorbesc de vreme, de vremuri… Noi am putea să le punem la dispoziție un spațiu permanent unde să poată merge, atunci când simt nevoia.

– Și cu cei care sunt grav bolnavi și nu au cine să îi îngrijească, ce facem?
– Ne-am gândit și la ei. La nivel de comune, avem compartimentele de asistență socială – care este obligatoriu să fie înființate în fiecare UAT, chiar dacă în acest moment nu există încă peste tot. De la județ, putem să stabilim un interval de timp în care toți primarii să înființeze acest compartiment la nivel local. În cadrul acestor compartimente, pot funcționa mai multe servicii de asistență socială, printre care și cel de îngrijire la domiciliu. Pentru persoanele care nu au ajuns într-o stare avansată a bolilor, astfel încât să aibă nevoie de însoțitor permanent, îngrijirea la domiciliu este mană cerească. Personalul plătit de primărie – îngrijitorul la domiciliu – merge acasă la persoana în cauză, cu o frecvență prestabilită – și zilnic daca e nevoie, îi duce medicamente, îi cumpără de mâncare, îl ajută cu treburile gospodărești, mai stă de vorbă…
Pe de altă parte, avem persoanele care au nevoie de asistență medicală permanentă sau cel puțin de un însoțitor permanent. În acest caz, planul nostru este să construim un centru de îngrijiri paliative în zona Turda, care să preia pacienți din tot județul.

Publicat la comanda Partidului Social Democrat Organizația județeană Cluj. Cod Mandatar Financiar: 21240002.