Primăria Floreşti & UBB/ Proiecte de monitorizare a concentrației de radon în clădirile publice si în 100 de locuințe

Primăria Comunei Floreşti desfăşoară, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, în premieră pentru România, un proiect de monitorizare a concentrației de radon în toate clădirile publice pe care le are în administrare (școlile, grădinițele și creşele, primărie, poliţie, ISU, Smurd etc.) de pe raza UAT Florești.

Proiectul prevede evaluarea concentrației de radon din aerul interior din toate clădirile administrate de primărie, printre care școli, grădinițe și creșe, prin măsurarea, cu aparatura de specialitate și cu ajutorul cercetătorilor Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC)  din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor s-a realizat prin testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon prin intermediul detectorilor de urme CR-39 prin metoda pasivă de măsurare, cu respectarea standardului internaţional ISO 11665-4 şi a reglementărilor naţionale în vigoare.

UN alt PROIECT INEDIT! 

Primăria Floreşti are în pregătire un proiect pilot de efectuare a 100 de măsurători de screening de radon prin metoda pasivă CR-39 într-un eşantion de locuințe de pe raza UAT Florești, în vederea completării radiografiei de ansamblu oferită de către studiul asupra clădirilor publice şi investigaţiile preliminare realizate în clădirile rezidenţiale.

Măsurătorile s-au realizat de către Laboratorul de încercări radon „Constantin Cosma” de la Universitatea Babeş-Bolyai, autorizat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) prin Certificat CNCAN Nr. LI 05_LiRaCC_UBB/2021, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Ca urmare a măsurătorilor, s-au emis Buletine oficiale de analiză pentru concentrația de radon în aerul din interiorul fiecărei clădiri.

Acest tip de investigaţii s-au derulat în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare şi normativelor europene din domeniul sănătate și mediu, pentru asigurarea unei calități optime a aerului interior.

Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii în acest moment în România şi Europa, potrivit legislaţiei în vigoare: Directiva CE 2013/59 EURATOM, HG 526/25.07.2018 și Ordinul CNCAN 185/22.07.2019 (http://www.cncan.ro/surse-naturale-de-radiatii-radon/reglementari/).

Radonul reprezintă principalul poluant al aerului interior, fiind totodată principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul fumătorilor. Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie. Radonul (²²²Rn) este un gaz radioactiv prezent pretutindeni, urmaș al radiului (²²⁶Ra) rezultat din dezintegrarea uraniului (²³⁸U) prezent în sol și roci. Concentraţiile de radon variază în limite foarte largi, de la câțiva Bq/m³  până la câteva mii sau zeci de mii de Bq/m³, fiind în directă legătură cu geologia zonei.  În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind adus și de materialul de construcţie utilizat. Clădirile publice în care au sedii creşe, școli, spitale, grădinițe, birouri, săli de spectacol sau de sport etc., cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite, reprezintă mediul cel mai expus populaţiei în care se pot acumula concentraţii mari de radon, care pot constitui un risc pentru sănătate. 

Calitatea scăzută a aerului din interior le poate afecta grav sănătatea copiilor şi personalului didactic şi este obligativitatea şi prioritatea autorităţilor de a lua cu precădere în considerare managementul acestui risc de sănătate publică. Calitatea aerului din clădirile educaţionale are un rol foarte important în sănătate, având în vedere că sunt ocupate de copii 8-12 ore zilnic, iar copiii, în special cei care suferă de probleme pulmonare şi respiratorii, precum alergii, astm sau hiperactivitate traheobronșică, sunt vulnerabili la poluanţi fizici, biologici, chimici, sonori.

Ca efecte asupra sănătăţii, o astfel de expunere la un nivel de 300 Bq/m³ pentru concentraţia de radon pe durata unui an echivalează cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, la care se adaugă şi efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi.

Proiectul nostru are în vedere, în primul rând, diminuarea riscurilor de sănătate care pot fi cauzate de acumulările de radon din clădirile publice și reducerea expunerii publice la gazul radioactiv radon. Potrivit legislaţiei, clădirile publice în care au sedii creşe, școli, spitale, grădinițe, birouri, săli de spectacol sau de sport etc., cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite, reprezintă mediul cel mai expus populaţiei în care se pot acumula concentraţii mari de radon, care pot constitui un risc pentru sănătate. Calitatea scăzută a aerului din interior le poate afecta grav sănătatea copiilor şi personalului didactic şi este obligativitatea şi prioritatea autorităţilor de a lua cu precădere în considerare managementul acestui risc de sănătate publică.