PROMISIUNI: Spitalul Regional din Floreşti/Cluj. Draftul studiului de fezabilitate în iulie, cererea de finanţare în octombrie
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a declarat că speră ca până la sfârşitul anului 2019 să înceapă construcţia a cel puţin două dintre cele trei spitale regionale – Iaşi, Cluj, Craiova, precizând că există finanţare asigurată.
“Eu cred, sper, ca la sfârşitul anului 2019 să avem deja începută construcţia a cel puţin două dintre cele trei. Finanţarea este asigurată parţial de Comisia Europeană, respectiv 159 de milioane de euro pentru cele trei spitale, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de bugetul de stat sau alte surse”, a afirmat ministrul.
“Ieri (n.red. sambata), la Iaşi, am lansat împreună cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii proiectul Spitalului Regional Iaşi, adică draftul studiului de fezabilitate, în 26 iulie vom lansa la Cluj, draftul studiului de fezabilitate al Spitalului Regional Cluj iar în luna septembrie la Craiova. Cererea de finanţare pentru spitalul din Iaşi va fi depusă în luna septembrie, Clujul în octombrie, Craiova în decembrie. În mod normal, după depunerea cererii de finanţare şi aprobarea de către Comisia Europeană urmează procedurile de licitaţie”, a declarat Sorin Pintea, citată de agerpres.ro.
trei drumuri ar urma să lege Clujul de noul Spital Regional. Propunerile au fost prezentate de arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Propunerile nu sunt definitive și au fost supuse dezbaterii specialiștilor.
Accesul către noul spital ar urma să se facă prin trei artere: unul din DN1, unul dinspre Metro, pe un drum median nou, și unul din centura de sud a Floreștiului. Aceste lucruri sunt clare, iar Claudiu Salanță a precizat că au fost rezervate mai multe terenuri, pentru ca aceste drumuri să poată fi realizate în fapt. Ce nu e clar este cum se va face accesul pe de DN1: în discuție sunt o girație suspendată, în dreptul intrării către magazinul Metro, sau un pod de-a lungul DN1, pe o lungime de 300 de metri.
Salanță a prezentat și felul în care ar urma să arate DN1. Șoseaua ar urma să fie lărgită cu zece metri, prin intermediul unor exproprieri. Astfel, vor rămâne tot două benzi de circulație rutieră pe fiecare sens, dar se vor face benzi dedicate pentru mijloace de transport în comun, respectiv benzi pentru biciclete și trotuare. ”Am constatat că și la intrarea în Cluj, pe sub podul N, putem veni cu benzi dedicate și piste de biciclete, care se leagă de strategia Clujului de a moderniza arterele principale din oraș”, a spus Claudiu Salanță.
În planșe apare și drumul de la Sf. Ion, care ar urma să aibă de asemenea benzi dedicate mijloacelor de transport în comun. În plus, a fost realizat și un desen în care apare, pe DN1, calea ferată pentru tramvai. Asta pentru că în planul de mobilitate urbană durabilă întocmit pentru Cluj se prevedea o asemenea opțiune.
Proiectul spitalului din Cluj, vechi din 2004
Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest. CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.
Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. Ministerul Sănătății are în vedere construirea a trei spitale regionale de urgență – la Cluj, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională, conform memorandumului prin care, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020.
Sursa: ziuadecj.realitatea.net
